Va i contenù preunsipal
Va i fon de la padze
Réjón otonoma Val d'Ousta
Patoué
Français
Italiano
Patoué
Lo site di Francoprovansal
eun Val d'Ousta
Clloure
Francoprovansal
Lo francoprovensal
Pasó, prézàn, futur
Atlas di patoué valdotèn
Lo dzargo
Bibliografia
Le conte de patoisvda
Queulteura
Idantitó queulterella
La Fisella
La Fèira de Sent-Oo
Litérateura é oteur
Léjandéro é littérateura populéra
Mezeucca
Téatro eun patoué
Toponimo eun Val d'Ousta
Planète
Dichonéro
Nen saì de pi
Dichonéo pe quemeun-e
Apprende
Mèinoù
Grafiya
Minicourse Tchatté eun patoué
Grammére
Eizersicho Icoula Populéra de Patoué
Lo patoué i buró
Manuel di bon uzadzo
Eunterféranse, eumpreun, calque
Néolojisme
Fasón de diye
Non de batéì
Trézor de teste
Moutré
Eundicachón jénérale pe le-z-eunségnàn
Eunstremèn didatteucco
Publicachón
Promochón
Sauvegarder, Cultiver, Valoriser
Concoù Cerlogne
Icoula Populéra de Patoué
Bulleteun
Patoué a l'icoula
Fita eunternachonala di patoué
Assosiachón
Atre inisiative
Guetset
Tsertsa
Chédre ioù tsertsì
Pertot
Deun lo dichonéo
Deun le teste eun patoué
Dichonéo
Contenù di site
Multimédià
Teste eun patoué
Documàn
Aqueuille
/
Dichonéro
/
Dichonéo pe quemeun-e
/
Tsarvensoù
Patoué de Tsarvensoù
Allì a la lettra
a
Allì a la lettra
b
Allì a la lettra
c
Allì a la lettra
d
Allì a la lettra
e
Allì a la lettra
f
Allì a la lettra
g
Allì a la lettra
h
Allì a la lettra
i
Allì a la lettra
j
Allì a la lettra
k
Allì a la lettra
l
Allì a la lettra
m
Allì a la lettra
n
Allì a la lettra
o
Allì a la lettra
p
Allì a la lettra
q
Allì a la lettra
r
Allì a la lettra
s
Allì a la lettra
t
Allì a la lettra
u
Allì a la lettra
v
Allì a la lettra
w
Allì a la lettra
x
Allì a la lettra
y
Allì a la lettra
z
135 Mot pe la lettra "
C
"
cachiné
n m
Fransé:
écharpe
Italièn:
sciarpa
cachoula
n f
Fransé:
casserole
Italièn:
pentola
cadro
n m
Fransé:
tableau
Italièn:
quadro
caèya
n f
Fransé:
chaise
Italièn:
sedia
cafì
n m
Fransé:
café
Italièn:
caffè
cagne
n f
Fransé:
mensonge
Italièn:
bugia
calandryì
n m
Fransé:
calendrier
Italièn:
calendario
campagnaa
n m
Fransé:
paysan
Italièn:
contadino
campagne
n f
Fransé:
campagne
Italièn:
campagna
canesón
n m
Fransé:
culotte (caleçon)
Italièn:
mutande
canquitó
n f
Fransé:
quantité
Italièn:
quantità
cantin-a
n f
Fransé:
bistrot
Italièn:
bar
caoudo
n m
Fransé:
coude
Italièn:
gomito
caoutì
n m
Fransé:
couteau
Italièn:
coltello
caprise
n m
Fransé:
caprice
Italièn:
capriccio
carabegnì
n m
Fransé:
carabinier (gendarme)
Italièn:
carabiniere
caratéo
n m
Fransé:
caractère
Italièn:
carattere
carnavale
n m
Fransé:
carnaval
Italièn:
carnevale
caro
n m
Fransé:
espace
Italièn:
spazio
caró
n m
Fransé:
sonnaille
Italièn:
campanaccio
caró
n m
Fransé:
carré
Italièn:
quadrato
cartella
n f
Fransé:
cartable
Italièn:
cartella
cartelle
n m
Fransé:
panneau (pancarte)
Italièn:
cartello
cartì
n m
Fransé:
quartier
Italièn:
quartiere
casse
n m
Fransé:
hasard
Italièn:
caso
casseun
n m
Fransé:
hématome
Italièn:
ematoma
catchà (catchì)
v part
Fransé:
caché (cacher)
Italièn:
nascosto (nascondere)
catchì
v eunf
Fransé:
cacher
Italièn:
nascondere
catélenetta
n f
Fransé:
primevère officinale (primula veris)
Italièn:
primavera (primula veris)
catélenetta
n f
Fransé:
primevère élevée (primula elatior)
Italièn:
primula maggiore (primula elatior)
caval
n m
Fransé:
cheval
Italièn:
cavallo
cayà (cayì)
v part
Fransé:
jeté (jeter)
Italièn:
gettato (gettare)
cayeue
n m
Fransé:
cahier
Italièn:
quaderno
cayì
v eunf
Fransé:
jeter
Italièn:
gettare
chanse
n f
Fransé:
chance
Italièn:
fortuna
chaou
n f
Fransé:
sueur
Italièn:
sudore
chédre
v eunf
Fransé:
choisir
Italièn:
scegliere
chef
n m
Fransé:
chef
Italièn:
capo
cherdì (chédre)
v part
Fransé:
choisi (choisir)
Italièn:
scelto (scegliere)
chevreuille
n m
Fransé:
chevreuil
Italièn:
capriolo
chocolà
n m
Fransé:
chocolat
Italièn:
cioccolato
chofà
n m
Fransé:
canapé
Italièn:
divano
chofeue
n m
Fransé:
chauffeur
Italièn:
autista
choou
n m
Fransé:
sillon
Italièn:
solco
chortì (chotre)
v part
Fransé:
sorti (sortir)
Italièn:
uscito (uscire)
chortiya
n f
Fransé:
sortie
Italièn:
uscita
chotre
v eunf
Fransé:
sortir
Italièn:
uscire
chouégnà (chouégnì)
v part
Fransé:
soigné (soigner)
Italièn:
curato (curare)
chouégnì
v eunf
Fransé:
soigner
Italièn:
curare
chouì (chouivre)
v part
Fransé:
suivi (suivre)
Italièn:
seguito (seguire)
Padze présédanta
Padze
1
2
3
Padze suivanta
Dichonéro
Nen saì de pi
Dichonéo pe quemeun-e
Torna i sondzón de la padze